OK, ştie cineva ce e asta?
Să vedeţi: e arsenalul folosit pentru culcarea domnişoarei.
Evident, există cină, duş şi pijamale. După care încep poveştile. Adică: eu am o variantă, Clara o are pe a ei. Vorbim de aceeaşi poveste, să ne înţelegem! În cele din urmă, închide cartea şi declară "Ga-ca" (Gata).
Apoi ...hmmm. Apoi văd cum se ridică în aer două degeţele arătătoare pregătite să dirijeze. Sunt undeva între amuzament şi disperare în acest moment. Va fi cu oi, va fi cu bărci şi cu pescari? Oare ce va alege în seara asta?
Lămurire: M-am trezit şi eu, ca multe alte mămici luată "prin surprindere" de înţărcatul Clarei. Bun, am înţeles cum e aia cu "mănâncă până adoarme". Dar partea cu "nu mai adoarme în braţe" nu mă pricep să o gestionez impecabil. Aşa că aducem ajutoare. Mai întâi o mâţă mare. A mers vreo două săptămâni. Apoi a venit şi o mâţă mică (mulţumim, M!). A mai mers vreo săptămână...
Acum cântăm. Nu că nu i-aş fi cântat şi înainte, dar mă tem că adormea înainte de al doilea vers.
Clara alege, mami execută. Nu, nimic din cântecele de leagăn pe care vi le-aţi putea imagina. Ar fi prea simplu.
Daddy sună comanda în seara asta. Şi mă trezesc cântând un cântec despre care nu m-aş fi gândit niciodată că ar putea fi de leagăn. Iar şi Iar şi iar şi IAR...
Dance to your Daddy... adică Sleep to your mommy (în cazul nostru)
http://www.youtube.com/watch?v=1hO1GPGtetw (ăsta e videoclipul preferat ziua. Ştiam eu că nu trebuia să o duc în port aşa de des vara trecută...)
PS: Ştiţi de câte ori intră 1 minut si jumătate în 25-30 de minute? Eu nu, dar nici nu sunt curioasă. De multe ori.:))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu